Posts

Elegie

-
  Tu ai povesti in ochi, copila, Sunt tristi si totodata rad, Vad lacrimi, rauri in a ta pupila, Iubiri nebune te-au lasat plangand. Iar inima ta bate alarmant, De frica dorului ce ti-e napasta, Atata de serena, diamant, Pierdut in zarea vietii vasta. Te-am invitat la bratul meu, in lume, Dar n-am putut sa-ti sterg durerea, Nici nopti iubite si atatea glume, Ce ti-au furat zambiri si fericirea. In ciuda tuturor, eu te-am iubit, Si i-am soptit blajin, inimii tale, Ca tu-mi esti floare si sunt fericit, Dar floarea mea de dor, plange petale. Tu ai povesti in ochi, copila, Dar eu nu sunt narat in ele, Mi-e greu de tine,si de mine mila, C-am rupt din cerul meu atatea stele. Ti-am dat toata esenta firii mele, Si nu regret ca te-am visat intr-una, Caci am vazut cum e sa-ti cante stele, Dar prea orbita ti-ai dorit doar luna. Si sa ma ierti ca inca te iubesc, Ma dau batut caci nu mai vei iubi, Caci ochii nostri nu se intalnesc, Si inima ta nu vrea a-mi vorbi.
Post a Comment
Read more

Despre tine, mama!

-
  Ai adus pe lume suflet, Nu doar unul, ci chiar trei.. Ne-ai purtat pe toate-n pantec, In miros de flori si tei.  Tu ne-ai invatat ce-i dorul, Cand te asteptam acasa, Ascultam colinde-n corul, Care te chema la masa.  Ne-ai vegheat in mare taina, Primii pasi stangaci prin viata, Ne-ai ferit cu a ta haina, De ce ne-astepta in fata. Lacrimile noastre, toate, Le-ai sters tu,fara oprire, Ne-ai pus zambete, sau poate Ai pus stropi de bucurie. Am crescut..dar grija mamei, Niciodata nu se-opreste, Am ramas notele gamei, Care nu incetineste. Azi e despre frumusetea, Unui suflet mult prea pur, Despre arta si nobletea, Omului far’ de cusur.  Azi e-o zi asa senina, Te privim ca pe o rama, Anii tai iar se anina, Azi e despre tine, mama! Stiu ca nu se cade-n veci, Sa-ti cer eu ceva in dar, Insa-ti cer, nicicand sa pleci Sa-mi ramai in calendar. Iti cantam si te serbam, Nu doar azi, ci toata viata, Astazi vrem sa-ti cununam, Flori frumoase si speranta. Tu, petunie
Post a Comment
Read more

Eu nu vreau flori…

-
Image
 Eu nu vreau floare alba! Nu vreau sa rupi ce-odata, Ca sa devina vie, a fost insamantata. Eu nu vreau trandafiri, nici ghiocei salbatici, Ca nu ii meritam, acum  si niciodata! In camp de albastrele, ma voi plimba senina. Dar nu le voi atinge, le voi privi de sus, Le voi veghea in pace, de soarta lor mi-e mila Ca nu pot sa traiasca, mai mult de un apus. Caci oamenii le rup, s-aduca fericire, Dar fericirea-i scurta, duc campuri la pieire. Ei far’ de constiinta,le seaca-ntr-o clipita,  Din spini si frunze crude, speranta e sorbita. Iar daca mi-aduci flori, sa le plantezi afara, Sa creasca, sa-nfloreasca, nu-s florile de vina, Ca-n drum spre fericire, noi adunam povara. Sa le lasam lasam in pace, in liniste-n gradina. Iar cand de iarna grea si viscol cu ghetari, Se vor pleca abrupt, spre raiul lor,in fuga, Le voi plange petale, la trunchiuri de artari, Caci nemiloasa mama, coroana lor injuga. Eu nu vreau flori, nici panselute june, Nici floare de nu ma uita,nu vreau…
Post a Comment
Read more

Cantec de Leagan

-
Image
Apune soarele, e timpul sa te culci, In patul din odaie, unde-au dormit multi prunci, Nu plange! Este bine! Mama iti va canta, Un cant usor de leagan, somnu-ti voi alina. Pe fruntea ta senina, eu te voi mangaia, Sa stii ca-ti sunt alturi, nu voi pleca de-aici, In somnul tau cel dulce, eu te voi razgaia.  Iti cant un cantec lent cu versurile dulci.  Si sa ma ierti te rog, de notele gresesc,  Caci sunt prea ostenita, si nu-mi mai amintesc. Iar daca vrei, te legan, pana in zori de zi, Minunea mea, lasata, de har Dumnezeiesc. Iti cant acum si maine, iti cant in orice zi! Iti cant de bucurie, de dans frumos de zane, Iti povestesc istorii ce-au bucurat o lume.  Eu vreau sa fii ferice, sa cresti precum o floare, S-aduci in casa noastra, de fericiri izvoare. Iti cant, iubita mea, iti cant un cant te leagan, Eu scut iti sunt ,protectie , de relele meschine, Iti cant, copila draga, in vis eu sa iti seaman, Un car de curcubeie, si roiuri de albine.
Post a Comment
Read more

Peste ani..

-
Image
  Peste ani, suvite sure, ne vor rasari in par. Zambetele noastre, draga, vor apune intr-o zi, Iar de soarta viscoloasa , nu voi izbuti s-apar, Decat pasiune pura, si saruturi,sute, mii! Daca pleopa noastra ,cade, obosita de drum lung, Va ramane amintirea unor tineri de demult, Ce-au trait intr-o clipita, viata, ca pe-un vis natang, Dar au pretuit iubirea, poate nu-ntr-atat de mult !  Peste ani ,iubite draga, vei fi doar un monocrom! Iar culoarea preferata, imi va fi, de fapt, un om!  Omul ce-a trecut cu mine ,prin furtuni si curcubeie, Ce-i acum sub gri paloare, sub un felinar scanteie. Anii nostri-ntr-o cununa se vor imbina frumos, Ne vom razvrati potrivnic,timpul va fi nemilos! El nu iarta nici un suflet, dezaproba nemurirea, Vom ramane stransi de maini ,si in inimi cu iubirea.
Post a Comment
Read more

Invata-ma sa fiu!

-
Image
Croieste-mi drum, invata-ma sa fiu! Da-mi sugestiv, suvite la o parte, Si sapa-mi drum mai lung si sidefiu, Scrie-mi brevet,in cea mai vasta carte! Fa pentru mine, ce n-au stiut niciunii  Fa-ma poemul tau, recita-l lumii! Saruta-mi umerii plesuvi si grei de ploaie, Imbraca-mi sufletul in licuri de vapaie.  Rapeste-mi suflul cu-n sarut aievea, Si da-mi un sens, de care sa ma prind, Sa dau uitarii mania si galcevea , Sa pot renaste, in vis sa ma perind. Invata-ma sa-ti fiu si tie, Ca mai apoi sa-i fiu si lumii, Sa implinesc a sortii profetie, Fa tot ce n-au putut niciunii!
Post a Comment
Read more

Adio..

-
Image
Mi-e  agonie, si mi-e dor de mare   Mi-e dor de tot ce-odata-am insemnat Ma napadesc potopuri, defaimare, Memorii slefuite-n valuri, n-am uitat.  Mi-e inutil sa-ti iert zadarnicia,  Cum lot de pagini ai intors zeflemic Nu mi-ai iubit deloc, destoinicia  In ale dragostei, concav si prea polemic. Chiar n-ai pastrat nimic din raiul nost’? Si nici un rau nu ai creat din lacrimi? Mi-e jale-n suflet, ca arde tot ce-a fost, Ca lasi pe-aleea mea, taras de patimi .  Te las sa pleci, dar vreau sa iei cu tine In repezirea ta, al meu suspin Sa-ti fie cald, sa-ti amintesti de mine, In trandafirul vietii , ramanu-ti spin . Iar spinul ast’, n-o sa intepe veci , E plin de dragoste, ce doare  Iti spun Adio, si te las sa pleci, Ai grij’ de spin, in vanturi grele, moare.
Post a Comment
Read more