Adio..

Mi-e agonie, si mi-e dor de mare 

Mi-e dor de tot ce-odata-am insemnat

Ma napadesc potopuri, defaimare,

Memorii slefuite-n valuri, n-am uitat. 

Mi-e inutil sa-ti iert zadarnicia, 

Cum lot de pagini ai intors zeflemic

Nu mi-ai iubit deloc, destoinicia 

In ale dragostei, concav si prea polemic.

Chiar n-ai pastrat nimic din raiul nost’?

Si nici un rau nu ai creat din lacrimi?

Mi-e jale-n suflet, ca arde tot ce-a fost,

Ca lasi pe-aleea mea, taras de patimi . 

Te las sa pleci, dar vreau sa iei cu tine

In repezirea ta, al meu suspin

Sa-ti fie cald, sa-ti amintesti de mine,

In trandafirul vietii , ramanu-ti spin .

Iar spinul ast’, n-o sa intepe veci ,

E plin de dragoste, ce doare 

Iti spun Adio, si te las sa pleci,

Ai grij’ de spin, in vanturi grele, moare.